Materialul care este prelucrat este factorul critic în determinarea vitezei șurubului. Fiecare material, fie că este un polimer, cauciuc sau compozit, are proprietăți unice, cum ar fi vâscozitatea, sensibilitatea termică și comportamentul curgerii. De exemplu, materialele foarte vâscoase necesită viteze mai mici ale șuruburilor pentru a preveni forfecarea excesivă, care ar putea duce la degradarea materialului sau la creșterea temperaturii de topire. Pe de altă parte, materialele cu vâscozitate scăzută ar putea tolera viteze mai mari, permițând un proces mai rapid fără a compromite calitatea. În plus, materialele cu proprietăți sensibile la căldură, cum ar fi PVC-ul, necesită o gestionare atentă a vitezei pentru a preveni degradarea termică, care ar putea duce la decolorarea, pierderea proprietăților mecanice sau eliberarea de gaze nocive.
Debitul sau cantitatea de material procesată pe unitatea de timp influențează direct alegerea vitezei șurubului. Cerințele mai mari de debit necesită, în general, o creștere a vitezei șurubului. Cu toate acestea, acest lucru trebuie echilibrat cu caracteristicile de prelucrare ale materialului. Viteza excesivă poate duce la amestecare slabă, topire incompletă sau chiar defecțiuni mecanice. În schimb, dacă viteza șurubului este prea mică, este posibil ca debitul să nu atingă obiectivele de producție, ceea ce duce la ineficiențe. Viteza definitivă ar trebui să fie punctul în care se atinge debitul necesar fără a compromite integritatea materialului sau calitatea produsului.
Designul șurubului în sine, inclusiv pasul, adâncimea de zbor și geometria generală, joacă un rol important în determinarea vitezei definitive a șurubului. Șuruburile conice duble sunt concepute pentru a comprima materialul pe măsură ce se mișcă de-a lungul cilindrului, ceea ce ajută la îmbunătățirea amestecării și a topirii. Pasul și adâncimea șuruburilor determină cât de repede materialul se mișcă prin butoi și cât de multă forfecare suferă. Un șurub cu pas redus și zboruri adânci va necesita, în general, o setare de viteză diferită în comparație cu unul cu pas abrupt și zboruri puțin adânci. Designul trebuie să se alinieze cu proprietățile materialului și cu rezultatul dorit pentru a obține rezultatele.
Materialele prelucrate într-un butoi conic dublu șurub pot fi sensibile la forțele de forfecare și căldură. Vitezele mari ale șuruburilor cresc atât viteza de forfecare, cât și generarea de căldură prin frecare, ceea ce poate provoca degradarea termică a materialelor sensibile la căldură. Acest lucru poate duce la probleme precum decolorarea, modificările greutății moleculare sau eliberarea de componente volatile. Pentru materiale precum anumite materiale termoplastice sau produse alimentare, menținerea unei viteze scăzute a șurubului poate ajuta la minimizarea acestor riscuri, asigurându-se că proprietățile materialului sunt păstrate pe tot parcursul procesului. Viteza definitivă trebuie să fie suficient de mică pentru a preveni degradarea, obținând totuși amestecarea și debitul adecvat.
Eficacitatea sistemelor de răcire și încălzire ale cilindrului este crucială atunci când se determină viteza definitivă a șurubului. Aceste sisteme controlează temperatura materialului pe măsură ce este prelucrat, prevenind supraîncălzirea sau încălzirea insuficientă. Dacă viteza șurubului este prea mare, căldura generată poate depăși capacitatea sistemului de răcire, poate duce la temperaturi excesive de topire și poate degrada materialul. În schimb, dacă viteza este prea mică, este posibil ca sistemul de încălzire să nu poată menține temperatura necesară pentru procesare, ceea ce duce la o topire incompletă sau o amestecare slabă. Viteza șurubului trebuie echilibrată cu capacitățile acestor sisteme de a menține temperatura de procesare dorită pe tot parcursul procesului de extrudare.
Viteza șurubului afectează direct presiunea din interiorul cilindrului. Vitezele mai mari cresc de obicei presiunea, care este necesară pentru a conduce materialul prin matriță și a modela produsul final. Cu toate acestea, presiunea excesivă poate duce la mai multe probleme, cum ar fi uzura matriței, curgerea neuniformă sau instabilitatea materialului. Pe de altă parte, presiunea insuficientă poate provoca umplerea incompletă a matriței, duce la defecte ale produsului final. Viteza definitivă a șurubului ar trebui să creeze suficientă presiune pentru a asigura umplerea corectă a matriței și formarea produsului, evitând în același timp stresul excesiv asupra echipamentului sau materialului.