Geometria șurubului joacă un rol crucial în determinarea capacităților de amestecare și forfecare ale cilindrului în mai multe moduri:
Pasul: pasul șurubului dictează distanța axială dintre zborurile succesive. Un pas mai mic se traduce prin distanțe mai scurte între zboruri, crescând astfel frecvența interacțiunilor materialului cu peretele butoiului pe măsură ce șurubul se rotește. Această interacțiune sporită promovează o amestecare mai minuțioasă prin intensificarea forțelor tăietoare exercitate asupra materialului. Pasul mai scurt mărește numărul de zone de forfecare de-a lungul lungimii șurubului, facilitând o deplasare mai mare a materialului și amestecarea între ele. Materialele supuse unui pas mai scurt experimentează dispersie și amestecare îmbunătățite, cruciale pentru obținerea unor proprietăți uniforme în produsul final. Pasul mai mare poate sacrifica o parte din această eficiență de amestecare în favoarea capacității de transport îmbunătățite, deoarece permite transportarea unor volume mai substanțiale de material de-a lungul axei șurubului.
Adâncimea zborului: Adâncimea zborului, cunoscută și sub denumirea de înălțime de zbor, influențează direct volumul de material transportat de șurub și intensitatea amestecării. Zborurile mai adânci oferă o suprafață mai mare pentru contactul materialului cu peretele butoiului, facilitând astfel amestecarea mai extinsă. Această zonă de contact crescută permite o expunere mai mare a materialului la forțele tăietoare generate în timpul rotației șuruburilor, promovând amestecarea și dispersia îmbunătățite. Cu toate acestea, cu cât zborul este mai adânc, cu atât este mai mare necesarul de cuplu pentru a antrena șurubul, deoarece o cuplare mai mare a materialului duce la o rezistență crescută. În timp ce zborurile mai adânci oferă capacități superioare de amestecare, ele pot necesita puteri mai mari pentru a menține eficiența operațională.
Lățimea zborului: lățimea șurubului determină suprafața disponibilă pentru contactul materialului și forfecarea. Un zbor mai larg oferă o suprafață de contact mai largă între material și peretele butoiului, facilitând amestecarea și dispersia mai eficiente. Această zonă de contact crescută îmbunătățește transferul forțelor de forfecare de la șurub la material, promovând amestecarea minuțioasă în întregul butoi. Zborurile excesiv de largi pot duce la o alunecare crescută a materialului de-a lungul peretelui butoiului, compromițând potențial eficiența transportului. Optimizarea lățimii de zbor implică atingerea unui echilibru între maximizarea zonei de contact pentru o amestecare îmbunătățită și minimizarea alunecării pentru a menține eficiența transportului.
Unghiul helix: Unghiul helix, definit ca înclinarea zburilor de-a lungul axei șurubului, influențează profund transportul materialului și eficiența amestecării. Un unghi de spirală mai mare are ca rezultat un filet mai abrupt, promovând o mișcare mai agresivă a materialului și forțe de forfecare crescute în interiorul cilindrului. Această acțiune îmbunătățită de forfecare facilitează dispersia și amestecarea superioară a materialului, în special benefică pentru prelucrarea materialelor vâscoase sau sensibile la forfecare. Unghiurile helixului excesiv de abrupte pot duce la o încălzire ridicată prin forfecare și la degradarea materialului, necesitând o analiză atentă pentru a preveni efectele dăunătoare asupra calității produsului. Unghiurile inferioare ale helixului reduc intensitatea forțelor tăietoare, dar pot îmbunătăți eficiența transportului prin minimizarea rezistenței materialului de-a lungul axei șurubului.
Configurația zborului: Configurația zborului joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor specifice de amestecare adaptate cerințelor aplicației. Zborurile de transport înainte facilitează transportul materialului de-a lungul axei șurubului, asigurând transportul eficient, promovând în același timp o amestecare adecvată. Zborurile de transport invers induc fluxul de material înapoi, îmbunătățind amestecarea prin supunerea materialului la forțe de forfecare suplimentare pe măsură ce se deplasează împotriva direcției de rotație a șurubului. Încorporarea elementelor specializate de amestecare, cum ar fi blocurile de frământare sau paletele de amestecare în proiectarea zborului, intensifică și mai mult forțele de forfecare și promovează amestecarea temeinică a materialelor. Aceste elemente de amestecare perturbă tiparele fluxului de material, creând zone suplimentare de forfecare și îmbunătățind interacțiunile intermoleculare pentru a obține o dispersie și omogenitate optime.